miercuri, 23 martie 2011

Te fac o poştă? Română, desigur!


Silviu (acesta este numele lui conspirativ), locuitor al unei comune din judeţul Argeş, mi-a comandat o carte pe internet (Totul e bine când se termină prost). Am pus cartea într-un plic, am timbrat-o cu 5 lei (puteam şi cu 2, fiindcă se consideră imprimat, dar am zis că nu vreau să întârzie) şi am introdus, ca pe vremurile de demult, plicul într-o cutie poştală. La O.P. nr. 2 Cluj-Napoca.

Am trimis apoi un mesaj de confirmare a expedierii, Silviu s-a bucurat, am răspuns că atunci când are timp îmi poate transfera 25 de lei în cont, Silviu a zis că sigur. OK. Trec două zile, apoi Silviu îmi scrie că "mâine" am banii în cont. Perfect, mulţumesc! A treia zi, sâmbătă, mă prinde cu buzunarele goale şi atunci mă gândesc să fac o încercare timidă cu cardul printr-un bancomat. La urma urmei, şi 25 de lei mă coafează pe week-end. FONDURI INSUFICIENTE. Oops! Mai aştept câteva ore, acelaşi mesaj, mă resemnez cu lentoarea transferurilor bancare  la sume mici în ziua de azi şi îi scriu lui Silviu că banii nu au intrat. Silviu răspunde că de fapt nu i-a transferat încă, fiiindcă nici cartea nu a ajuns. Nu-i nimic, aşteptam până luni. Luni Silviu îmi răspunde că a trimis banii, dar că nu e frumos din partea mea, deoarece cartea nu  ajuns. M-am jenat teribil. Neputând să apelez la dl. Caragiale ca girant al bunei mele credinţe, scriu către Silviu că am trimis cartea şi că îl rog să mă creadă că nu din tunuri de 25 de lei îmi câştig existenţa. A opta zi de la expediere, cartea nu ajunsese şi Silviu era supărat. M-am gândit foarte serios dacă nu cumva am halucinat în plină zi şi de fapt n-am expediat cartea... Între timp, Silviu sună la poştă şi i se spune să aibă răbdare, că corespondeţa ajunge la poşta din comuna, dar este expediată la Piteşti  fiindcă aia e reşedinţa de judeţ, după care este trimisă înapoi în localitatea destinaţie, după care poate fi livrată destinatarului. ____ ???!!!??____ Dar că suntem pe calea cea bună - poştăriţa văzuse cu ochii ei plicul cel gros. Nu am înţeles nimic. În fine, cartea ajuns azi, după ce mai fusese odată prin comuna de destinaţie. Aşa mi-am spălat onoarea în faţa lui Silviu şi m-am lămurit de ce nu aş fi putut să am un job la poştă. 

P.S. 
În decursul acestei etape importante în viaţa mea, a lui Silviu şi a cărţii, am avut un schimb de 38 de mesaje pe e-mail. Noroc cu tehnica modernă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu